Dec
27
Robul sau stapanul emotiilor
decembrie 27, 2008 | Personal | Leave a Comment
Suntem atasati de circuitele creierului ce sunt conectate cu emotiile, si nu de emotii !
Exista o scurta poveste din viata lui Albert Einstein ce exemplifica cel mai bine acest lucru. Cand acesta trebuia sa paraseasca Germania nazista spre America, sotia lui deveni foarte preocupata de gandul ca va trebui sa lase in urma toata mobila si alte obiecte casnice . "Sunt atasata de ele", se planse ea unei prietene. Auzind asta, Einstein glumi: "Dar draga mea, ele nu sunt atasate de tine.".
Emotiile nu sunt atasate de noi; deoarece noi nu ne confundam cu propriul creier, si deci nu trebuie sa ne identificam cu circuitele existente din creierul nostru!
Dec
16
Creand o viata
decembrie 16, 2008 | Personal | Leave a Comment
Ce este o
viata creativa? Ce ne face sa cautam provocarea si dificultatea, o alta
stabilitate si un alt confort ? Ce ne face sa urmam drumul cel mai putin
utilizat? Pare a fi poveste unui fir de nisip, o viata de cautari si
descoperiri prin explorari continue…
Dec
16
A fi sau a nu fi … onest
decembrie 16, 2008 | Personal | Leave a Comment
Iti poti inchipui o lume in care
toti suntem onesti? Stii ce inseamna cu adevarat onestitatea? Dictionarul o
defineste prin termeni cum ar fi „integritate”, „sinceritate” sau „onoare”. De
ce oamenii nu sunt onesti? Frica de durere sau discomfortul dezvaluirii
celorlalti ca au facut ceva gresit?! Daca o persoana traieste sentimente de
frica, nu se va simti in siguranta si atunci comportamentul neonest devine
acceptabil. Putem accepta acest lucru?
toti suntem onesti? Stii ce inseamna cu adevarat onestitatea? Dictionarul o
defineste prin termeni cum ar fi „integritate”, „sinceritate” sau „onoare”. De
ce oamenii nu sunt onesti? Frica de durere sau discomfortul dezvaluirii
celorlalti ca au facut ceva gresit?! Daca o persoana traieste sentimente de
frica, nu se va simti in siguranta si atunci comportamentul neonest devine
acceptabil. Putem accepta acest lucru?
Cum pot fi totusi rectificate trendintele de neonestitate? Observ ca atunci cand ne
canalizam atentia spre lucrurile externe ale lumii, lipsa onestitatii devine
acceptabila. Cand prica, mania sau nevoia senzoriala domina comportamentul
zilnic, lispat onestitatii este acceptata. Canalizandu-ne
atentia catre dezvoltarea propriei persoane prin practicarea curajului, iubirii,
compasiunii si fericirii, onestitatea devine mai usor de exprimat. Gandirea
clara, emotiile sincere si simturile ascutite sunt efectele benefice ale
comportamentului onest. Zapaceala, memoria de scurta durata, emotiile nesigure
si simturile prost dezvoltate sunt dezavantajele comportamentului lipsit de
onestitate, care de asemenea merge mana in mana cu distrugerea de sine, ceea ce
poate duce chiar la imbolnavirea organismului.
canalizam atentia spre lucrurile externe ale lumii, lipsa onestitatii devine
acceptabila. Cand prica, mania sau nevoia senzoriala domina comportamentul
zilnic, lispat onestitatii este acceptata. Canalizandu-ne
atentia catre dezvoltarea propriei persoane prin practicarea curajului, iubirii,
compasiunii si fericirii, onestitatea devine mai usor de exprimat. Gandirea
clara, emotiile sincere si simturile ascutite sunt efectele benefice ale
comportamentului onest. Zapaceala, memoria de scurta durata, emotiile nesigure
si simturile prost dezvoltate sunt dezavantajele comportamentului lipsit de
onestitate, care de asemenea merge mana in mana cu distrugerea de sine, ceea ce
poate duce chiar la imbolnavirea organismului.
Devenin din ce in ce mai buni in
domeniile pe care le practicam. Daca decidemca onestitatea are mai multe
avantaje, trebuie sa o practicam! Practican onestitatea, automat practicam curajul.
Practicand curajul, avem control asupra fricii. Am observat ca atunci cand curajul
se manifesta mai mult decat frica, orice alta emotie este mai usor de
experimentat.
domeniile pe care le practicam. Daca decidemca onestitatea are mai multe
avantaje, trebuie sa o practicam! Practican onestitatea, automat practicam curajul.
Practicand curajul, avem control asupra fricii. Am observat ca atunci cand curajul
se manifesta mai mult decat frica, orice alta emotie este mai usor de
experimentat.
Totusi onestitatea nu inseamna sa
spunem tuturor persoanelor pe care le intalnim in decursul unei zile ce gandim.
In mod evident, gandurile si emotiile fluctueaza pe parcursul unei zile, deci
spunand celorlalti mereu ce gandim sau simtim implica o tema sensibila. Uneori
e timpul sa fim tacuti, alteoti vorbareti. Pentru o claritate a mintii, sa ne
asiguram ca atunci cand suntem vorbareti, spunem adevarul.
spunem tuturor persoanelor pe care le intalnim in decursul unei zile ce gandim.
In mod evident, gandurile si emotiile fluctueaza pe parcursul unei zile, deci
spunand celorlalti mereu ce gandim sau simtim implica o tema sensibila. Uneori
e timpul sa fim tacuti, alteoti vorbareti. Pentru o claritate a mintii, sa ne
asiguram ca atunci cand suntem vorbareti, spunem adevarul.
Dec
16
Afirmatii pozitive, viata pozitiva
decembrie 16, 2008 | Personal | Leave a Comment
Ce poti dobandi cand iti
imaginezi, afirmi si simti ca nu poti? Imaginile, cuvintele si emotiile sunt
componente ale afirmatiilor. Exprimarea in mod pozitiv a faptului ca poti face
ceva este un stimulent constient pentru regiunile superioare ale creierului. Cu
cat stimulam si folosim mai mult aceste regiuni, cu atat mai mult se realizeaza
noi interconexiuni neuronale si este astfel folosita o mai mare arie din
creier.
imaginezi, afirmi si simti ca nu poti? Imaginile, cuvintele si emotiile sunt
componente ale afirmatiilor. Exprimarea in mod pozitiv a faptului ca poti face
ceva este un stimulent constient pentru regiunile superioare ale creierului. Cu
cat stimulam si folosim mai mult aceste regiuni, cu atat mai mult se realizeaza
noi interconexiuni neuronale si este astfel folosita o mai mare arie din
creier.
Unele boli apar chiar dupa
petrecerea unor evenimente nefericite, sau la persoanele care experimenteaza
depresii, ingrijorare sau singuratate. Intelegand acest lucru, realizam ca
procesul de vindecare de sine este controlat in mare parte de creier (datorita
efectelor placebo). Emotiile negative provoaca schimbari nedorite in organism,
insa schimbarile benefice apar atunci cand atmosfera gandurilor este pozitiva.
Daca nu „hranim” mintea cu ganduri pozitive, aceasta va „hoinari” la
intamplare. Alimentand inconstient gandurile zilnice cu afirmatii precum „mi-e
frica de…” sau „sunt ingrijorat ca…”, subconstientul este programat
neintentionat sa accepte frica.
petrecerea unor evenimente nefericite, sau la persoanele care experimenteaza
depresii, ingrijorare sau singuratate. Intelegand acest lucru, realizam ca
procesul de vindecare de sine este controlat in mare parte de creier (datorita
efectelor placebo). Emotiile negative provoaca schimbari nedorite in organism,
insa schimbarile benefice apar atunci cand atmosfera gandurilor este pozitiva.
Daca nu „hranim” mintea cu ganduri pozitive, aceasta va „hoinari” la
intamplare. Alimentand inconstient gandurile zilnice cu afirmatii precum „mi-e
frica de…” sau „sunt ingrijorat ca…”, subconstientul este programat
neintentionat sa accepte frica.
Avem oportunitatea de a alege cum sa gandim. Gandim
pozitiv, traim pozitiv.
pozitiv, traim pozitiv.
Dec
15
Administrarea emotiilor
decembrie 15, 2008 | Personal | Leave a Comment
Stii ce te face sa plangi sau ce
iti aduce zambetul pe fata? Persoanele dependente de un anumit lucru pot
recunoaste comportamentul lor ca fiind diferit de al celorlalti?
iti aduce zambetul pe fata? Persoanele dependente de un anumit lucru pot
recunoaste comportamentul lor ca fiind diferit de al celorlalti?
Daca emotiile sunt experimentate
cu intensitate, apare o dificultate in descrierea sentimentelor. Persoanele
fara constiinta de sine pot chiar sa nege experienta unor emotii cum ar fi
dragostea, frica, mania sau placerea, sau, mai grav, se mint in sinea lor prin
simularea emotiilor pozitive pentru a le acoperi nefericirea si stima de sine
joasa.
cu intensitate, apare o dificultate in descrierea sentimentelor. Persoanele
fara constiinta de sine pot chiar sa nege experienta unor emotii cum ar fi
dragostea, frica, mania sau placerea, sau, mai grav, se mint in sinea lor prin
simularea emotiilor pozitive pentru a le acoperi nefericirea si stima de sine
joasa.
Invatand sa identificam starile
emotionale pe masura ce acestea apar in viata, vom invata sa le administram mai
bine, invatand in acelasi timp sa ne cunoastem adevaratul „sine” mai bine.
emotionale pe masura ce acestea apar in viata, vom invata sa le administram mai
bine, invatand in acelasi timp sa ne cunoastem adevaratul „sine” mai bine.
Dec
15
Imprevizibil
decembrie 15, 2008 | Personal | Leave a Comment
Lucrurile mici au efecte mari si uneori modificarile semnificative
produc diferente slab vizibile in modul in care reactionam si raspundem.
Oamenii nu raspund intotdeuna asa cum ne-am fi asteptat atunci cand incercam sa
ii influentam. Nu raspundem in mod automat si in acelasi fel la acelasi stimul,
de fiecare data.
produc diferente slab vizibile in modul in care reactionam si raspundem.
Oamenii nu raspund intotdeuna asa cum ne-am fi asteptat atunci cand incercam sa
ii influentam. Nu raspundem in mod automat si in acelasi fel la acelasi stimul,
de fiecare data.
Dec
15
Cum putem sti ce este in interiorul unei cutii negre fara sa ne uitam in ea?
decembrie 15, 2008 | Personal | Leave a Comment
Aceasta este provocarea pe care mintea o reprezinta in psihologia cognitiva!
Procesele mintale ce au capacitatea de a procesa cum ar fi perceptia,
atentia, memoria, limbajul, luarea deciziilor, ma conduc spre raspunsul la
intrebarea: care sunt operatiile fundamentale pe care mintea umana se bazeaza?
atentia, memoria, limbajul, luarea deciziilor, ma conduc spre raspunsul la
intrebarea: care sunt operatiile fundamentale pe care mintea umana se bazeaza?
Dilema apare atunci
cand, desi, la fel ca in informatica, putem masura ce intra in mintea cuiva (datele
de intrare) si putem masura cu exactitate ceea ce se face (datele de iesire),
nu avem nici o idee despre ce se intampla intre cele doua stadii. Cum putem
afla cum functioneaza fara a ne uita la implementare si cum ar fi lumea daca am avea acces la codul sursa?
cand, desi, la fel ca in informatica, putem masura ce intra in mintea cuiva (datele
de intrare) si putem masura cu exactitate ceea ce se face (datele de iesire),
nu avem nici o idee despre ce se intampla intre cele doua stadii. Cum putem
afla cum functioneaza fara a ne uita la implementare si cum ar fi lumea daca am avea acces la codul sursa?
Dec
15
O neuro-perspectiva
decembrie 15, 2008 | Personal | Leave a Comment
Memoria, gandirea creativa si inteligenta isi au corespondenta in
cortex , „scoarta” creierului. Neuronii din creier transmit informatia la nervii
motori, iar informatia din nervii senzitivi este transmisa la creier. Reflexele
implica circuite neuronale. Neuronii sunt separati de goluri (sinapse) pe care
impulsurile electrice trebuie sa le treaca. Capacitatea de a vorbi si de a
intelege limbajul porneste din anumite zone ale creierului.
cortex , „scoarta” creierului. Neuronii din creier transmit informatia la nervii
motori, iar informatia din nervii senzitivi este transmisa la creier. Reflexele
implica circuite neuronale. Neuronii sunt separati de goluri (sinapse) pe care
impulsurile electrice trebuie sa le treaca. Capacitatea de a vorbi si de a
intelege limbajul porneste din anumite zone ale creierului.
Se recomanda utilizarea ambelor emisfere cerebrale (emisfera stanga tine
de logica, gandire din aproape in aproape, abstractia, iar cea dreapta
guverneaza imaginatia, intuitia, fantezia), aceasta insemnand a gandi in
imagini, nu doar in cuvinte si a memora imaginile respective.
de logica, gandire din aproape in aproape, abstractia, iar cea dreapta
guverneaza imaginatia, intuitia, fantezia), aceasta insemnand a gandi in
imagini, nu doar in cuvinte si a memora imaginile respective.
Amintirile sunt bucati de informatie care ne-au
intrat in constiinta, au fost stocate in creier si pot fi recuperate. Acestea
pot fi imagini (fotografii sau texte), mirosuri, gusturi si sentimente. Este
necesar sa utilizam informatiile stocate si sa cream noi asocieri pentru ca
retelele si conexiunile neuronale sa se pastreze.
intrat in constiinta, au fost stocate in creier si pot fi recuperate. Acestea
pot fi imagini (fotografii sau texte), mirosuri, gusturi si sentimente. Este
necesar sa utilizam informatiile stocate si sa cream noi asocieri pentru ca
retelele si conexiunile neuronale sa se pastreze.
Ar fi util sa se cunoasca si sa se aplice pe scara larga tehnici
speciale prin care sa ne imbunatatim, pe de o parte, randamentul si puterea de
a invata teoretic, iar pe de alta parte, puterea de a experimenta practic ceea
ce am invatat. Aceasta deoarece imi este clar ca modul nostru de a invata este
mai mult sau mai putin defectuos – nu am fost niciodata invatati cum sa invatam
in mod eficient si nici cum sa ne imbunatatim capacitatea de a experimenta,
pentru a ne accelera evolutia personala.
speciale prin care sa ne imbunatatim, pe de o parte, randamentul si puterea de
a invata teoretic, iar pe de alta parte, puterea de a experimenta practic ceea
ce am invatat. Aceasta deoarece imi este clar ca modul nostru de a invata este
mai mult sau mai putin defectuos – nu am fost niciodata invatati cum sa invatam
in mod eficient si nici cum sa ne imbunatatim capacitatea de a experimenta,
pentru a ne accelera evolutia personala.
Activitatea emisferei drepte in limbaj este preponderenta. Imaginile se
formeaza inconstient, partea subconstienta a memoriei noastre detine mai mult
decat “constientizeaza” gandirea noastra constienta. Fiziologic emisfera
dreapta sau nedominanta pentru limbaj poate fi denumita "dominanta"
pentru procesarea imaginilor spatiale si a informatiilor nonverbale, de
asemenea este mai eficienta decit cea stanga in prelucrarea sunetelor
inconjuratoare, a sabloanelor vizuale non-verbale si a fizionomiilor, a
stimulilor tactili.
formeaza inconstient, partea subconstienta a memoriei noastre detine mai mult
decat “constientizeaza” gandirea noastra constienta. Fiziologic emisfera
dreapta sau nedominanta pentru limbaj poate fi denumita "dominanta"
pentru procesarea imaginilor spatiale si a informatiilor nonverbale, de
asemenea este mai eficienta decit cea stanga in prelucrarea sunetelor
inconjuratoare, a sabloanelor vizuale non-verbale si a fizionomiilor, a
stimulilor tactili.
Cele doua emisfere conlucreaza, isi transfera informatiile automat,
emisfera stanga vorbeste iar emisfera dreapta percepe, ele pot sa functioneze
si separat. Aceasta asimetrie functionala cerebrala se reflecta si in modul
nostru de gandire.
emisfera stanga vorbeste iar emisfera dreapta percepe, ele pot sa functioneze
si separat. Aceasta asimetrie functionala cerebrala se reflecta si in modul
nostru de gandire.
Practic, prin citire rapida se
realizeaza in mod direct legatura ochi-creier. In mare, secretul imbunatatirii vitezei de citire
consta in invatarea ochilor sa cuprinda o parte cat mai mare de text, un grup
de cuvinte, un rand sau chiar un intreg paragraf.
realizeaza in mod direct legatura ochi-creier. In mare, secretul imbunatatirii vitezei de citire
consta in invatarea ochilor sa cuprinda o parte cat mai mare de text, un grup
de cuvinte, un rand sau chiar un intreg paragraf.
Dec
14
Eficientizare
decembrie 14, 2008 | Personal | Leave a Comment
Invatarea poate fi eficienta daca
luam in considerare si cele 4 categorii de persoane:
luam in considerare si cele 4 categorii de persoane:
· preponderent vizuale – care invata
folosind preponderent simtul vazului, care invata mai usor materialele tiparite
sau grafice, ori pur si simplu privind in jurul lor
folosind preponderent simtul vazului, care invata mai usor materialele tiparite
sau grafice, ori pur si simplu privind in jurul lor
· preponderent auditive, care invata
cel mai bine prin ascultare si conversatie
cel mai bine prin ascultare si conversatie
· preponderent tactile, care invata
cel mai bine prin atingerea obiectelor, prin perceperea senzoriala a materiei,
sau prin folosirea miinilor si degetelor
cel mai bine prin atingerea obiectelor, prin perceperea senzoriala a materiei,
sau prin folosirea miinilor si degetelor
· preponderent kinestezice, care invata
cel mai bine prin actionarea maselor musculare (si care au nevoie sa se miste
pentru a putea invata).
cel mai bine prin actionarea maselor musculare (si care au nevoie sa se miste
pentru a putea invata).
Fiecare dintre noi avem o
predispozitie nativa spre una dintre aceste patru stiluri de a invata. Dupa ce
folosim stilul nostru de invatat pentru a prelua informatiile, creierul le
proceseaza si le stocheaza in una dintre emisferele cerebrale – fie cea stanga,
fie cea dreapta. Fiecare emisfera cerebrala reprezinta o modalitate diferita de
a gandi si de a privi lumea. Unii oameni au o
preferinta emisferica cerebrala dreapta, altii o preferinta emisferica stinga,
iar altii utilizeaza in mod egal ambele emisfere cerebrale. Cei de emisfera cerebrala
stinga manifesta tendinta de a fi secventiali si proceseaza liniar
informatiile. Cei de emisfera cerebrala dreapta manifesta tendinta de a gindi
global, de a vedea tabloul in ansamblul lui si de a asocia idei ce aparent nu
au nici o legatura intre ele. Persoanele de emisfera cerebrala stinga gindesc
mai degraba prin simboluri de felul literelor, cuvintelor si numerelor, pe cind
cele de emisfera dreapta gindesc mai degraba prin intermediul transpunerilor
senzoriale ale imaginilor, sunetelor, gusturilor, atingerilor si miscarilor -
fara cuvinte.
predispozitie nativa spre una dintre aceste patru stiluri de a invata. Dupa ce
folosim stilul nostru de invatat pentru a prelua informatiile, creierul le
proceseaza si le stocheaza in una dintre emisferele cerebrale – fie cea stanga,
fie cea dreapta. Fiecare emisfera cerebrala reprezinta o modalitate diferita de
a gandi si de a privi lumea. Unii oameni au o
preferinta emisferica cerebrala dreapta, altii o preferinta emisferica stinga,
iar altii utilizeaza in mod egal ambele emisfere cerebrale. Cei de emisfera cerebrala
stinga manifesta tendinta de a fi secventiali si proceseaza liniar
informatiile. Cei de emisfera cerebrala dreapta manifesta tendinta de a gindi
global, de a vedea tabloul in ansamblul lui si de a asocia idei ce aparent nu
au nici o legatura intre ele. Persoanele de emisfera cerebrala stinga gindesc
mai degraba prin simboluri de felul literelor, cuvintelor si numerelor, pe cind
cele de emisfera dreapta gindesc mai degraba prin intermediul transpunerilor
senzoriale ale imaginilor, sunetelor, gusturilor, atingerilor si miscarilor -
fara cuvinte.
Putem creste eficienta si
placerea invatatului prin folosirea de modalitati de invatare in conformitate
cu predispozitiile noastre native. Pe de alta parte, vom respecta si vom
intelege mai usor modalitatea diferita de a invata a celorlalti.
placerea invatatului prin folosirea de modalitati de invatare in conformitate
cu predispozitiile noastre native. Pe de alta parte, vom respecta si vom
intelege mai usor modalitatea diferita de a invata a celorlalti.
Dec
14
Citirea fotografica
decembrie 14, 2008 | Personal | Leave a Comment
Citirea fotograficane elibereaza de nevoia de a subvocaliza, dandu-ne voie sa citim mai mult cu viteza creierului, decat cu viteza limbii.
Mintea este un computer uman. A
deveni un expert in citire fotografica
implica programarea mintii si dezvoltarea unui sentiment de alerta pentru
semnale interne subtile. Practicand citirea fotografica capatam un acces mai usor la procesele emisferei drepte din timpul activitatilor
lor zilnice. Conectarea polilor (despre care am vorbit aici) este una din metodele ce duc la reusita.
deveni un expert in citire fotografica
implica programarea mintii si dezvoltarea unui sentiment de alerta pentru
semnale interne subtile. Practicand citirea fotografica capatam un acces mai usor la procesele emisferei drepte din timpul activitatilor
lor zilnice. Conectarea polilor (despre care am vorbit aici) este una din metodele ce duc la reusita.
Marind viteza de citire , creste capacitatea de memorare
si de a vedea cu privirea laterala. Tehnica citirii rapide se bazeaza deafpt pe
scurtarea traseului pe care il parcurge in mod normal impulsul nervos in timpul
citirii. Desi citim in gand, impulsul nervos trece in drumul lui de la ochi
spre creier , in mod uimitor, si prin laringe (datorita subvocalizarii). Prin
tehnicile de citire rapida , impulsul nervos ajunge de la ochi direct la creier,
si este suprimata acea “voce interioara” care insoteste cititul in gand si care
de multe ori este aproape insesizabila.
si de a vedea cu privirea laterala. Tehnica citirii rapide se bazeaza deafpt pe
scurtarea traseului pe care il parcurge in mod normal impulsul nervos in timpul
citirii. Desi citim in gand, impulsul nervos trece in drumul lui de la ochi
spre creier , in mod uimitor, si prin laringe (datorita subvocalizarii). Prin
tehnicile de citire rapida , impulsul nervos ajunge de la ochi direct la creier,
si este suprimata acea “voce interioara” care insoteste cititul in gand si care
de multe ori este aproape insesizabila.
Dec
14
Citirea rapida
decembrie 14, 2008 | Personal | Leave a Comment
Citirea rapida se invata prin practicarea unei serii de
tehnici ce ne ajuta sa ne canalizam atentia mult mai eficient. Cu cat le vom
practica mai mult, cu atat vom citi mai rapid si va creste rata de intelegere a
textului.
tehnici ce ne ajuta sa ne canalizam atentia mult mai eficient. Cu cat le vom
practica mai mult, cu atat vom citi mai rapid si va creste rata de intelegere a
textului.
Repetitia este esentiala in procesul de invatare, iar
monotonia ei il impiedica. Astfel, putem folosi intonatia si ritmul (acestea se
produc in emisfera cerebrala dreapta), insa pentru a putea citi rapid este
necesar sa renuntam la unele obiceiuri, cum ar fi citirea cuvant cu cuvant sau
subvocalizarea. Creierul si sistemul nervos suporta inconstient miscarile
vorbirii, ceea ce ne incetineste mult, intrucat reduce viteza de citire la cea
de pronuntie, utilizand zona din creier deminita si aria auditiva de asociere. Asa cum atunci cand invatam sa citim trebuia sa pronuntam
cu voce tare fiecare litera inainte de a recunoaste un cuvant, iar mai apoi am
invatat sa recunoastem intregul cuvant dintr-o privire, la fel vom putea
distinge propozitii intregi sau paragrafe. Odata depasita faza de
subvocalizarene va fi mult mai usor sa lasam creierul sa proceseze un text la
viteza lui naturala – adica foarte, foarte repede!
monotonia ei il impiedica. Astfel, putem folosi intonatia si ritmul (acestea se
produc in emisfera cerebrala dreapta), insa pentru a putea citi rapid este
necesar sa renuntam la unele obiceiuri, cum ar fi citirea cuvant cu cuvant sau
subvocalizarea. Creierul si sistemul nervos suporta inconstient miscarile
vorbirii, ceea ce ne incetineste mult, intrucat reduce viteza de citire la cea
de pronuntie, utilizand zona din creier deminita si aria auditiva de asociere. Asa cum atunci cand invatam sa citim trebuia sa pronuntam
cu voce tare fiecare litera inainte de a recunoaste un cuvant, iar mai apoi am
invatat sa recunoastem intregul cuvant dintr-o privire, la fel vom putea
distinge propozitii intregi sau paragrafe. Odata depasita faza de
subvocalizarene va fi mult mai usor sa lasam creierul sa proceseze un text la
viteza lui naturala – adica foarte, foarte repede!
O metoda eficienta o reprezinta
plasarea mainii drepte pe pagina si miscarea acesteia intr-un ritm incet,
initial copiind viteza noastra normala de citire. Apoi, marim ritmul si dezvoltam astfel noi viteze de
citire. Este necesar sa evaluam progresul de-a lungul zilelor, pentru a ne da
seama ce este eficient pentru noi si cum evoluam. Astfel ne putem optimiza
procesul de citire in functie de propriile abilitati, si vom simti provocarea,
invatand de placere la nivele optime.
plasarea mainii drepte pe pagina si miscarea acesteia intr-un ritm incet,
initial copiind viteza noastra normala de citire. Apoi, marim ritmul si dezvoltam astfel noi viteze de
citire. Este necesar sa evaluam progresul de-a lungul zilelor, pentru a ne da
seama ce este eficient pentru noi si cum evoluam. Astfel ne putem optimiza
procesul de citire in functie de propriile abilitati, si vom simti provocarea,
invatand de placere la nivele optime.
Dezvoltand citirea rapida si in acelasi
timp si capacitatea de intelegere, vom putea distinge si selecta mai rapid
informatiile si ceea ce avem nevoie sa citim dintr-o gama variata de carti.
Este necesar sa ne testam si rata de intelegere a textului citit, intrucat
cititul prea rapid o poate scade. Pentru a fi eficienti, citirea rapida si
intelegerea textului ar trebui sa mearga mana in mana.
timp si capacitatea de intelegere, vom putea distinge si selecta mai rapid
informatiile si ceea ce avem nevoie sa citim dintr-o gama variata de carti.
Este necesar sa ne testam si rata de intelegere a textului citit, intrucat
cititul prea rapid o poate scade. Pentru a fi eficienti, citirea rapida si
intelegerea textului ar trebui sa mearga mana in mana.
Dec
14
Intrebari Diverse
decembrie 14, 2008 | Personal | Leave a Comment
Ce este diversitatea? In
ce moduri suntem influentati de rasa , nationalitate sau religie ? Ce impact are
diversitatea in relatiile dintre doua sau mai multe persoane? Care este
legatura dintre diversitate si procesele psihologice la nivele individuale si interpersonale?
Care este legatura dintre diversitate si perceptia oamenilor in ceea ce
priveste dreptatea, problemele sociale si schimbarile? Din respect pentru diversitate
sunt promovate pacea si schimbarile pozitive?
ce moduri suntem influentati de rasa , nationalitate sau religie ? Ce impact are
diversitatea in relatiile dintre doua sau mai multe persoane? Care este
legatura dintre diversitate si procesele psihologice la nivele individuale si interpersonale?
Care este legatura dintre diversitate si perceptia oamenilor in ceea ce
priveste dreptatea, problemele sociale si schimbarile? Din respect pentru diversitate
sunt promovate pacea si schimbarile pozitive?
Dec
13
Cum ia nastere o idee
decembrie 13, 2008 | Personal | Leave a Comment
Ideile patrunzatoare au fost adesea atribuite interventiei divine, insa,
descriind revelatia ca traseu intre circuite corticale, este risipit misterul
care inconjoara experienta nasterii ideilor.
descriind revelatia ca traseu intre circuite corticale, este risipit misterul
care inconjoara experienta nasterii ideilor.
Daca emisfera stanga este specializata in stocarea sensului primar al
cuvintelor, cea dreapta gestioneaza conotatiile – ceea ce definitiile din
dictionare omit, precum incarcatura emotionala dintr-o propozitie sau o
metafora.
cuvintelor, cea dreapta gestioneaza conotatiile – ceea ce definitiile din
dictionare omit, precum incarcatura emotionala dintr-o propozitie sau o
metafora.
Neuronii din emisfera dreapta aduna informatie dintr-o arie corticala
mai mare; functioneaza mai putin precis, dar au conexiuni mai intinse. Cand
creierul cauta o idee, acestea sunt celulele cu cea mai mare probabilitate de a
o gasi.
mai mare; functioneaza mai putin precis, dar au conexiuni mai intinse. Cand
creierul cauta o idee, acestea sunt celulele cu cea mai mare probabilitate de a
o gasi.
Procesul de nastere a unei idei este un act delicat de echilibru mental.
La inceput, creierul aloca atentie – o resursa rara – pentru a rezolva o
singura problema. Insa, odata ce creierul e suficient de concentrat, cortexul
trebuie sa se relaxeze pentru a cauta in emisfera dreapta asociatiile mai
indepartate, care vor furniza ideea.
In cazul in care cortexul prefrontal activeaza parti din emisfera
dreapta, am putea ajunge la o idee; daca decide sa isi restranga cautarile la
emisfera stanga probabil ca vom ajunge la o solutie fie mergand din aproape in
aproape, fie deloc.
La inceput, creierul aloca atentie – o resursa rara – pentru a rezolva o
singura problema. Insa, odata ce creierul e suficient de concentrat, cortexul
trebuie sa se relaxeze pentru a cauta in emisfera dreapta asociatiile mai
indepartate, care vor furniza ideea.
In cazul in care cortexul prefrontal activeaza parti din emisfera
dreapta, am putea ajunge la o idee; daca decide sa isi restranga cautarile la
emisfera stanga probabil ca vom ajunge la o solutie fie mergand din aproape in
aproape, fie deloc.
Indiferent
de momentul aparitiei lor, ideile mari nu vin decat intr-o minte pregatita.
Inventiile si inovatiile sunt barometrul dezvoltarii unei societati, iar sclipirile
apar dupa ani de zile in care mintea a fost „intoarsa” ca un ceas.
de momentul aparitiei lor, ideile mari nu vin decat intr-o minte pregatita.
Inventiile si inovatiile sunt barometrul dezvoltarii unei societati, iar sclipirile
apar dupa ani de zile in care mintea a fost „intoarsa” ca un ceas.
Dec
13
Varstele creativitatii
decembrie 13, 2008 | Personal | Leave a Comment
Studiile invocate de
psihologi arata o relatie intre varsta si creativitate . Creativitatea este
maxima la 30-40 de ani. In stiintele exacte este mai timpurie – 30 de ani, iar
in cazul celor care necesita experimente indelungate – cum ar fi chimia sau
biologia – creativitatea se manifesta in jurul varstei de 40 de ani.
psihologi arata o relatie intre varsta si creativitate . Creativitatea este
maxima la 30-40 de ani. In stiintele exacte este mai timpurie – 30 de ani, iar
in cazul celor care necesita experimente indelungate – cum ar fi chimia sau
biologia – creativitatea se manifesta in jurul varstei de 40 de ani.
S-a descoperit, in
ultimii ani, ca un varf al creativitatii se inregistreaza si in jurul varstei
de 55-60 de ani. In cercetare, apar doua faze: producerea si faza de analiza. Relaxarea
este un mit. Dupa un travaliu foarte intens , dupa ce mintea lucreaza intens pe
o anumita idee, subconstientul cognitiv cauta in continuare solutia. Unii
cercetatori au visat solutiile unor probleme, altii au avut revelatia pe scara
autobuzului.
Totusi o idee noua
apare numai intr-o minte pregatita.
ultimii ani, ca un varf al creativitatii se inregistreaza si in jurul varstei
de 55-60 de ani. In cercetare, apar doua faze: producerea si faza de analiza. Relaxarea
este un mit. Dupa un travaliu foarte intens , dupa ce mintea lucreaza intens pe
o anumita idee, subconstientul cognitiv cauta in continuare solutia. Unii
cercetatori au visat solutiile unor probleme, altii au avut revelatia pe scara
autobuzului.
Totusi o idee noua
apare numai intr-o minte pregatita.
Oct
25
Atitudinea creativa!
octombrie 25, 2008 | Personal | Leave a Comment
Deseori singura diferenta dintre persoanele creative si cele necreative
este perceperea de sine. Cele creative se vad pe sine ca fiind astfel si isi
acorda libertatea de a crea. Persoanele necreative nu se gandesc a creativitate
si nu isi acorda oportunitatea de a creea ceva nou.
este perceperea de sine. Cele creative se vad pe sine ca fiind astfel si isi
acorda libertatea de a crea. Persoanele necreative nu se gandesc a creativitate
si nu isi acorda oportunitatea de a creea ceva nou.
A fi creativ poate
fi doar o perceptie, nevoia de a sta deoparte si de a ne acorda timpul necesar
sa facem un pas inapoi pentru a ne intreba pe noi insine daca exista o
modalitate mai buna de a face un anumit lucru. Pentru a ajunge la asta insa,
avem nevoie de disciplina.
fi doar o perceptie, nevoia de a sta deoparte si de a ne acorda timpul necesar
sa facem un pas inapoi pentru a ne intreba pe noi insine daca exista o
modalitate mai buna de a face un anumit lucru. Pentru a ajunge la asta insa,
avem nevoie de disciplina.
O
atitudine importanta este cea de a vedea problemele ca oportunitati pentru imbunatatire .
Oricand rezolvam o problema, obtinem ceva mai bun decat era anterior.
Creativitatea
nu are valoare daca nu este urmata de actiune. Ideile trebuie sa fie evaluate,
imbunatatire, slefuite si marchetate inainte de a avea vreo valoare.
Creativitatea urmata de actiune duce la inovatie . Fiecare dintre noi este un
artist. Pentru a descoperi acest lucru, este necesar sa ne punem intrebari noua
insine si sa fim indeajuns de deschisi pentru a da un raspuns.
Oct
25
Gandirea laterala
octombrie 25, 2008 | Personal | Leave a Comment
Gandirea laterala recunoaste sisteme de recunoastere
prin sabloane ale creierului, si faptul ca acestea nu functioneaza ca si
calculatoarele. Pentru om, dureaza ani de munca sa invete simple ecuatii aritmetice,
ccea ce calculatoarele fac foarte rapid. Pe de alta parte, putem recunoste cu
usurinta sabloane cum ar fi fetele oamenilor, limba pe care o borbim si scrisul
de mana. Computerele pot face acest lucru doar modeland modul in care celulele
creierului functioneaza la om. Chiar si atunci, calculatoarele ar avea nevoie
sa devina mult mai puternice pentru a aborda abilitatea de a manui sabloane.
prin sabloane ale creierului, si faptul ca acestea nu functioneaza ca si
calculatoarele. Pentru om, dureaza ani de munca sa invete simple ecuatii aritmetice,
ccea ce calculatoarele fac foarte rapid. Pe de alta parte, putem recunoste cu
usurinta sabloane cum ar fi fetele oamenilor, limba pe care o borbim si scrisul
de mana. Computerele pot face acest lucru doar modeland modul in care celulele
creierului functioneaza la om. Chiar si atunci, calculatoarele ar avea nevoie
sa devina mult mai puternice pentru a aborda abilitatea de a manui sabloane.
Avantajul unei bune recunoasteri de sabloane este
faptul ca putem recunoaste obiecte si situatii foarte rapid. Un bun exemplu ar fi
trecerea unei strazi in siguranta. Pentru asta, evaluam situatia rapid, si nu
trebuie sa facem o intreaga analiza de fiecare data.
faptul ca putem recunoaste obiecte si situatii foarte rapid. Un bun exemplu ar fi
trecerea unei strazi in siguranta. Pentru asta, evaluam situatia rapid, si nu
trebuie sa facem o intreaga analiza de fiecare data.
Din pacate insa, ne
blocam in propriile sabloane. Tindem sa gandim prin ele. Solutiile pe care le gasim sunt
bazate pe solutii anterioare la probleme similare. In mod normal, nu ne gandim sa folosim solutii ce
apartin altor sabloane.
blocam in propriile sabloane. Tindem sa gandim prin ele. Solutiile pe care le gasim sunt
bazate pe solutii anterioare la probleme similare. In mod normal, nu ne gandim sa folosim solutii ce
apartin altor sabloane.
Putem folosi gandirea laterala pentru a evada de acest
mod de gandire bazat pe sabloane. Tehnicile gandirii laterale ne ajuta sa gasim
solutii inovatoare, originale.
mod de gandire bazat pe sabloane. Tehnicile gandirii laterale ne ajuta sa gasim
solutii inovatoare, originale.
In mod logic, gandirea disciplinata este foarte
efectiva in imbunatatirea produselor si serviciilor. Gandirea laterala in
schimb poate genera concepte complet noi, idei si imbunatatiri ale sistemelor
deja existente.
efectiva in imbunatatirea produselor si serviciilor. Gandirea laterala in
schimb poate genera concepte complet noi, idei si imbunatatiri ale sistemelor
deja existente.
Oct
25
Eliberarea de frica
octombrie 25, 2008 | Personal | Leave a Comment
Frica ne face sa fim zgarciti cu banii nostri, cu timpul nostru, dar si
cu talentul nostru si cu resursele noastre interioare. Oare orice pas indreptat
spre reusita nu este tot o dovada de credinta ? De credinta in noi? Credinta o
aplicam asupra tuturor lucrurilor asupra carora nu avem control direct. Emotiile,
echivalentul fizic al ideilor, pot fi uneori greu de controlat.
Imaginatia este atelierul sufletului in care prind viata planurile
pentru realizarile personale, insa cel mai mare dar al omului este gandirea. Astfel, el
analizeaza, compara, alege, creeaza, vizualizeaza, prevede si genereaza idei. Imaginatia este un exercitiu al mintii, un
stimulant, o aventura.
Puterea gandului este o gradina. Putem avea un sol fertil si astfel ne
procuram hrana, sau putem neglija solul, si atunci apar buruienile. Alegerea ne
apartine!
Oct
25
Entuziasm
octombrie 25, 2008 | Personal | Leave a Comment
Creativitatea
este strans corelata cu entuziasmul.
O persoana entuziasta este patimasa si plina de imaginatie ; lipsita de teama
sau indoiala; ea are forta interioara , detine controlul absolut asupra
simturilor sale. Teama, indoiala si deznadejdea dispar atunci cand avem puterea
de a crede.
este strans corelata cu entuziasmul.
O persoana entuziasta este patimasa si plina de imaginatie ; lipsita de teama
sau indoiala; ea are forta interioara , detine controlul absolut asupra
simturilor sale. Teama, indoiala si deznadejdea dispar atunci cand avem puterea
de a crede.
Facandu-ne obiceiul de a avea mereu in gand ceea ce ne dorim
si de a respinge gandurile referitoare la ceea ce nu ne dorim, ajungem sa ne
descoperim, iar atunci, lumea ne apartine!
si de a respinge gandurile referitoare la ceea ce nu ne dorim, ajungem sa ne
descoperim, iar atunci, lumea ne apartine!
Oct
25
Echilibru
octombrie 25, 2008 | Personal | Leave a Comment
Vizualizand si apoi transformand perceptiile din subconstient in ganduri
constiente, dezvoltam un automatism. Legea de baza in psihologia
comportamentala este «Primesti mai mult,
daca stimulezi mai mult!«. Iar dezvoltarea fizica a unor parti
considerabile din creier se bazeaza pe feedback-ul
obtinut in urma activitatilor spontane si expresive.
constiente, dezvoltam un automatism. Legea de baza in psihologia
comportamentala este «Primesti mai mult,
daca stimulezi mai mult!«. Iar dezvoltarea fizica a unor parti
considerabile din creier se bazeaza pe feedback-ul
obtinut in urma activitatilor spontane si expresive.
Creativitatea se poate obtine prin realizarea unui echilibru intre cele doua emisfere. Conectarea polilor poate duce
la acest lucru, provocand sincronizarea intregului creier. Starile de confuzie,
sau o introducere rapida de date pot scurtcircuita creierul stang, care e mai
lenes. Este necesar sa deviem atentia de la ceea ce stim la ceea ce percepem. Notarea gandurilor si a ideilor precum si
analiza lor stimuleaza creativitatea si perceptia.
la acest lucru, provocand sincronizarea intregului creier. Starile de confuzie,
sau o introducere rapida de date pot scurtcircuita creierul stang, care e mai
lenes. Este necesar sa deviem atentia de la ceea ce stim la ceea ce percepem. Notarea gandurilor si a ideilor precum si
analiza lor stimuleaza creativitatea si perceptia.
Pentru a reusi, trebuie sa alternam constant intre creatie si analiza,
intre emisfera dreapta si cea stanga! Aprovizionandu-ne mintea cu ganduri
pozitive, ne autodeterminam sa reusim! Cuvintele inseamna mai mult decat o
adunatura de litere; ele sunt simbolurile unor idei. Atunci cand le auzim si le
intelegem, devenim robul puterii de sugestie. Cand le folosim, ne utilizam
puterea constienta de autosugestie .
intre emisfera dreapta si cea stanga! Aprovizionandu-ne mintea cu ganduri
pozitive, ne autodeterminam sa reusim! Cuvintele inseamna mai mult decat o
adunatura de litere; ele sunt simbolurile unor idei. Atunci cand le auzim si le
intelegem, devenim robul puterii de sugestie. Cand le folosim, ne utilizam
puterea constienta de autosugestie .
Oct
25
Analogii
octombrie 25, 2008 | Personal | Leave a Comment
Ce rol joaca analogia in gandirea creativa? Analogia descrie gradul de similaritate intre un lucru sau un proces si
un altul, ceea ce face posibila explicatia lui prin compararea cu altceva.
Ideile care sunt creative sunt cele care nu au aparut pana acum, fiind noi,
valoroase si neasteptate. Creativitate nu inseamna sa formam ceva din nimic, ci
sa preluam si prelucram elemente deja stiute anterior, sa utilizam diferite
conexiuni intre elemente stiute deja, dar intr-un mod original. De aici decucem
ca si minciuna este un proces creativ. Pentru a minti, ne formam mintal o
imagine a ceea ce vrem sa se creada, folosindu-ne totusi de lucruri deja
stiute, de imagini ce contureaza obiecte sau persoane ce exista in amintire.
un altul, ceea ce face posibila explicatia lui prin compararea cu altceva.
Ideile care sunt creative sunt cele care nu au aparut pana acum, fiind noi,
valoroase si neasteptate. Creativitate nu inseamna sa formam ceva din nimic, ci
sa preluam si prelucram elemente deja stiute anterior, sa utilizam diferite
conexiuni intre elemente stiute deja, dar intr-un mod original. De aici decucem
ca si minciuna este un proces creativ. Pentru a minti, ne formam mintal o
imagine a ceea ce vrem sa se creada, folosindu-ne totusi de lucruri deja
stiute, de imagini ce contureaza obiecte sau persoane ce exista in amintire.
Visele sunt un exemplu al rolului jucat de analogie in
gandirea creativa. Putem visa raspunsul la intrebarile noastre prin simboluri. Imaginati-va ca este posibil ca in timp ce
visati sa deveniti constienti ca visati si sa puteti prelua in mod constient
controlul asupra visului. Aceasta este visarea
lucida, o modalitatea foarte puternica de a creste creativitatea. Pictori
celebri au creat piese de arta faimoase inspirirandu-se din vise. Chiar si
compozitori – ca Mozart, Beethoven si Wagner – au spus ca visele sunt sursa
inspiratiei lor. Pentru a creste creativitatea in visele lucide, este necesar
sa ne definim o serie de intentii de vis pentru a stabili orizonturile noi. Ne
putem intalni in vise cu oricine dorim si ii putem intreba care este cheia
reusitei acestora.
gandirea creativa. Putem visa raspunsul la intrebarile noastre prin simboluri. Imaginati-va ca este posibil ca in timp ce
visati sa deveniti constienti ca visati si sa puteti prelua in mod constient
controlul asupra visului. Aceasta este visarea
lucida, o modalitatea foarte puternica de a creste creativitatea. Pictori
celebri au creat piese de arta faimoase inspirirandu-se din vise. Chiar si
compozitori – ca Mozart, Beethoven si Wagner – au spus ca visele sunt sursa
inspiratiei lor. Pentru a creste creativitatea in visele lucide, este necesar
sa ne definim o serie de intentii de vis pentru a stabili orizonturile noi. Ne
putem intalni in vise cu oricine dorim si ii putem intreba care este cheia
reusitei acestora.
Oct
25
Inteligenta sau Creativitate?
octombrie 25, 2008 | Personal | Leave a Comment
Mintea construieste si darama permanent si nu exista limite. Defapt,
limitele depind de ceea ce percepe fiecare. Aceasta este ideea de la care
porneste creativitatea. Whitman-Blake spunea intr-una din poeziile sale: «Sa
vezi o lume intr-un fir de nisip / Si cerul intr-o salbatica floare / Sa tii
infinitul in palma mainii tale / Si eternitatea intr-o ora.«
In grafologie, creativitatea este descoperita la persoanele care au
imaginatie atat in zona filozofica (prin religie, scopuri, planuri, idealuri),
cat si in cea mondena (trairea momentului, procesele de gandire, interactiunea
cu ceilalti) si cea fizica (calatorii, relatii, exercitii).
Totusi, de ce este mai usor sa se masoare
inteligenta decat creativitatea? Pentru a fi inteligenta, o persoana are
sau demonstreaza intelegere, este desteapta si rapida in gandire, pe cand
pentru a fi creativa inseamna sa aduca ceva in propria existenta, sa cladeasca
ceva original. Pare a fi mai usor sa stabilim nivelele de inteligenta prin
utilizarea testelor IQ decat sa stabilim nivelele de creativitate , cum nu avem
un test pentru asa ceva. Totusi putem gasi unele teste de creativitate, insa
acestea au un sfarsit deschis, intru-cat nu au raspunsuri gresite sau
raspunsuri corecte. Exista insa si o contradictie intre testele obiective,
previzibile si cele de creativite, imprevizibile. Confuzia apare atunci cand in
cadrul masurarii abilitatilor intelectuale nu avem o idee clara in ceea ce
priveste legatura cu creativitatea.
Creativitatea se poate manifesta in muzica, literatura,
stiinta, arta, diverse profesii , dar mai ales in viata de zi cu zi.
Creativitatea pare a fi ceva rar si neobisnuit (daca ne gandim la creativitatea
artistica, nu toata lumea poseda aceasta abilitate), si poate fi contrastata de
inteligenta. Fiecare dintre noi este diferit si unic, deci nu exista o maniera
obiectiva de a masura performanta creativa.
Sep
16
Zambesc, deci Exist!
septembrie 16, 2008 | Personal | Leave a Comment
De ce zambim?
Pentru ca zambetul este un semn al increderii in sine, al pasiunii, al
entuziasmului, al succesului, al complicitatii in relatii. De ce ne
simtim atrasi de persoanele care zambesc sincer si simtim nevoia sa ne
ferim de cele al caror zambet nu pare autentic? Poate zambetul da
nastere unui eveniment semnificativ, cu valoare de reper in viata?
Pentru ca zambetul este un semn al increderii in sine, al pasiunii, al
entuziasmului, al succesului, al complicitatii in relatii. De ce ne
simtim atrasi de persoanele care zambesc sincer si simtim nevoia sa ne
ferim de cele al caror zambet nu pare autentic? Poate zambetul da
nastere unui eveniment semnificativ, cu valoare de reper in viata?
<!–
A zambi se invata. Putem considera zambetul "borna
zero" a alfabetizarii noastre emotionale. A zambi este pentru unii o
obisnuinta, un mod de a fi, un gest spontan, natural. Este inteligenta
inimii si a relatiilor sociale.
zero" a alfabetizarii noastre emotionale. A zambi este pentru unii o
obisnuinta, un mod de a fi, un gest spontan, natural. Este inteligenta
inimii si a relatiilor sociale.
De ce avem nevoie sa zambim? Pentru ca zambetul influenteaza in
bine intregul organism. Pentru ca suntem oameni si avem nevoie unii de
ceilalti, avem nevoie sa comunicam, sa intram in relatie pentru a gasi
raspunsuri. A zambi nu ne costa nimic, dar poate aduce mangaiere pentru
cei din jur si ne poate ajuta sa obtinem mai mult decat am speram poate
in viata.
bine intregul organism. Pentru ca suntem oameni si avem nevoie unii de
ceilalti, avem nevoie sa comunicam, sa intram in relatie pentru a gasi
raspunsuri. A zambi nu ne costa nimic, dar poate aduce mangaiere pentru
cei din jur si ne poate ajuta sa obtinem mai mult decat am speram poate
in viata.
Zambetul este un instrument de autocunoastere si intercunoastere. Suntem diferiti si nu zambim toti la fel. Nu interpretam la fel zambetele primite de la cei din jur si nu utilizam aceleasi cuvinte pentru a descrie zambetele pe care le oferim sau le primim: "zambet curat", "zambet sincer", "zambet fluturas", "zambet amar", "zambet de copil", "zambet furat", "zambet seducator", "zambet plin de speranta", "zambet ironic", "zambet fals", "zambet schitat", etc.
Zambetul este un indiciu pentru trairea pe care o experimentam, pentru deprinderile noastre dominante, pentru curajul de a iesi din singuratate, de a ne crea o sansa de a intra intr-o relatie prin asumarea riscului de a fi respinsi.
Zambetele atrag zambete!
Aug
24
Singin’ in the rain
august 24, 2008 | Personal | Leave a Comment
show_2a85e0221c9c06(448, 46);
Aug
23
Axiomele zambetului
august 23, 2008 | Personal | Leave a Comment
Zambetul este o limba universala. Cu totii zambim la
fel. Insa toata tehnologia si toate aparatele din lume nu pot masura caldura
unui zambet.
Daca nu folosim zambetul, e ca si cum am avea un milion
de dolari la banca si nu am avea carnet de cecuri. Zambetul este un bun de
milioane atunci cand investim in relatiile interumane. Un zambet spune mai mult
decat 1000 de cuvinte. Totul e sa-l scoatem la iveala, sa-l stergem de „praf”
si sa-l punem in practica.
Un compliment va avea o valoarea inzecita daca va veni
insotit de un zambet, sau poate doar destinde atomsfera. Daca cerem o favoare
cuiva zambind, celalalt aproape ca va fi obligat sa ne-o acorde. Acceptand o
favoare zambind, vom si apreciati de cealalta persoana. Atunci cand cunoastem o
persoana si zambim, persoana respectiva va avea impresia ca ne cunoaste de o
viata.
Lumea pare mai frumoasa cand zambim!
Aug
22
Scopuri
august 22, 2008 | Personal | Leave a Comment
Definindu-ne
scopurile, intalnim mult mai multe oportunitati. Iar oportunitatile ne aduc noi
idei, noi variante, noi drumuri. Ceea ce conteaza este traseul, drumul pe care
alegem sa mergem, si nu scopul in sine. Paradoxul insa vine din faptul ca este
nevoie sa ne concentram pe rezultate, si nu pe ceea ce ne conduce la ele… Concentrandu-ne
pe modul in care actionam, pierdem imaginea de ansamblu si nu vedem
oportunitatile, lucrurile paralele cu ceea ce facem acum, insa care ne pot duce
spre succes. Avand insa atentia fixata pe scop, putem prelua orice varianta.
scopurile, intalnim mult mai multe oportunitati. Iar oportunitatile ne aduc noi
idei, noi variante, noi drumuri. Ceea ce conteaza este traseul, drumul pe care
alegem sa mergem, si nu scopul in sine. Paradoxul insa vine din faptul ca este
nevoie sa ne concentram pe rezultate, si nu pe ceea ce ne conduce la ele… Concentrandu-ne
pe modul in care actionam, pierdem imaginea de ansamblu si nu vedem
oportunitatile, lucrurile paralele cu ceea ce facem acum, insa care ne pot duce
spre succes. Avand insa atentia fixata pe scop, putem prelua orice varianta.
Ne
cream si consolidam planuri, strategii. Pe care mai apoi le implementam.
Ordinea in care atingem pasii este impotanta. La numerele de telefon, ajunge sa
inversam 2 cifre si destinatia se schimba complet. La prepararea unui fel de
mancare, daca punem ingredientele intr-o ordine aleatoare, rezultatul cu
siguranta nu va fi cel dorit. La fel si scopurile trebuie indeplinite urmand
ordinea pasilor stabiliti. Astfel, actionam dupa un proces logic.
cream si consolidam planuri, strategii. Pe care mai apoi le implementam.
Ordinea in care atingem pasii este impotanta. La numerele de telefon, ajunge sa
inversam 2 cifre si destinatia se schimba complet. La prepararea unui fel de
mancare, daca punem ingredientele intr-o ordine aleatoare, rezultatul cu
siguranta nu va fi cel dorit. La fel si scopurile trebuie indeplinite urmand
ordinea pasilor stabiliti. Astfel, actionam dupa un proces logic.
Cand ne este clar spre ce directie ne indreptam si ce
rezultate ne asteptam sa obtinem, putem sa „lucram” asupra acelor rezultate.
Astfel suntem pregatiti pentru toate situatiile.
rezultate ne asteptam sa obtinem, putem sa „lucram” asupra acelor rezultate.
Astfel suntem pregatiti pentru toate situatiile.
Suntem acum acolo unde am ajuns
datorita noua. Putem face schimbari, avem libertatea de a alege. Fiecare simte frica.
Intr-o anumita masura. Insa cei curajosi sunt cei care fac lucrurile in ciuda
temerilor. Lasii lasa teama sa ii controleze. Putem dezvolta obiceiul curajului
sau obiceiul fricii. Decizia ne apartine!
datorita noua. Putem face schimbari, avem libertatea de a alege. Fiecare simte frica.
Intr-o anumita masura. Insa cei curajosi sunt cei care fac lucrurile in ciuda
temerilor. Lasii lasa teama sa ii controleze. Putem dezvolta obiceiul curajului
sau obiceiul fricii. Decizia ne apartine!
Cand deciziile sunt greu de luat,
e posibil sa ne aflam pe drumul gresit. Si atunci vine intrebarea "stiind ceea ce stiu acum, as face
lucrurile la fel sau as lua-o de la capat? cum?". Iar pe drumul pe care il
alegem, cu siguranta vom intalni obstacole. Partea amuzanta vine atunci cand le
identificam din timp si le inlaturam prin noi strategii.
e posibil sa ne aflam pe drumul gresit. Si atunci vine intrebarea "stiind ceea ce stiu acum, as face
lucrurile la fel sau as lua-o de la capat? cum?". Iar pe drumul pe care il
alegem, cu siguranta vom intalni obstacole. Partea amuzanta vine atunci cand le
identificam din timp si le inlaturam prin noi strategii.
Nu fa nimic mai putin decat poti
atinge!
atinge!